60 de victime

Plamanii mei sunt ca un burete pentru fum. Acum doua luni, pe raftul de sus al bibliotecii erau doar carti. Acum sunt carti si pachete de tigari. Goale, evident. Nu multe. 60. NU-s chiar multe, nu? Au cazut la datorie, sacrificandu-se pe altarul bunastarii viciului meu alaturi de buna lor prietena, cafeaua… In fiecare dimineata, tigarile MELE alegeau pe cele mai harnice si mai brave trei dintre ele si le ardeau. Noroc cu mine ca le sting. Cu cafea. Plamanii mei sunt varza. Si daca am sa mor (in camp de mohor) sa stiti ca din cauza lor mor! Cine le-a pus sa se sacrifice?
© 2008, Neamtu’. Toate drepturile rezervate. Adica nu da cu copy/paste, ca nu-i moral, nici legal. Pe bune!
No TagS-a mai scris pe tema asta aici:






Pe vremea mea… :D, pachetele goale nu se transformau in carti… uitate, intr-un colt pe etajera, ci in robotei…Treaba ta, parerea mea.
o fi, insa, pe vremea mea :D, in loc sa plantez 1ha de salcami mai bine duc 500 de pachete goale la transformat in hartie… cam asta ar fi targetul meu pe finalul asta de an; si sa plantez in copac.