Avatar – breathtakin’

Weekendul asta, sambata seara, mai exact, si-au facut pomana, din nou, Teo, Bacilu‘ si cu Nepoate sa ma scoata ‘in lume’. Mai exact, la Avatar. No, din prima, vreau sa va scpun ca am stat cu o mare frica in suflet, legata de posibilitatea ca eu sa NU percep 3D-ul. Am fost operat la ochi in frageda pruncie si, de atunci, ma bazez mai mult pe un singur ochi. Cam ca ciclopii, doar ca mult mai frumos.

In fine, cu vreo ora inainte de ora plecarii spre Bacau – asta fiind unul dintre cinematografele la care noi, romascanii, ne putem delecta privirea – am facut niste teste pe care le-am gasit pe net si, vazand ca rezultatele au fost incurajatoare, am purces, in gasca, spre cinema.

Hai sa va zic: Avatar face toti bani. Merita fiecare banut investit in el. Efectele, atat cele vizuale, cat si cele audio, sunt spectaculoase iar mesajul filmului este clar, nu intortocheat, asa cum ma asteptam. Mare atentie la ce spuneti despre Avatar: nu suport sa aud ca a fost ‘dragutel’, ‘hm, interesant’ sau alte din astea. Nu poate sa fie decat spectaculos. Probabil ca bat moneda pe chestia asta si pentru faptul ca l-am vazut 3D, ceea ce l-a ridicat mult in ochii mei. Spre deosebire de 2012…

Pe la 1.30 noaptea, prin viscol, ne indreptam spre casa, insa sub imperiul senzatiilor pricinuite de Avatar. Sincer, putine filme am vazut care sa ma fi facut sa le visez noaptea. Asta este unul dintre ele. Ca sa si inchei postarea, daca n-ati vazut inca Avatar, mergeti. Nu faceti greseala sa-l vedeti online sau la o calitate proasta, o sa va muscati mainile. Asta e genul de film pe care sa-l vezi ‘cu toate la maximum’. Sfatul meu!

Cand se termina filmul

Bre, drajilor! Nu se hexista persoana care sa nu fi belit ochii la filme! Nu? De la ‘Pe aripile vantului’ pana la “Aliens’ and beyond…

Am vazut la filme de mi-au pocnit ochii. Stiu istoria fiecarui personaj care m-a interesat (de aia l-am facut praf pe Grim legat de povestea lui Superman – no offense, bro!). Urmaresc filmele cu drag. va spun sincer, iar de la Nepoate am invatat sa si analizez filmele, cu un ochi critic. Ochiul de privitor. Nu de critic de film, ca-s departe tare de tot de a fi unul.

De cele mai multe ori, actiunea ne prinde atat de mult, incat nu mai vedem ce se intampla DUPA ce se termina filmul. Ceea ce e si normal, nu? Atat am platit, atat am vazut. Dar, totusi… DUPA ce se termina filmul, ce se intampla?

Read the rest of this entry

The happening dă’ România

Aţi văzut cu toţii filmul ăsta. The Happening. Cum, nu? E destul de vechi… În fine. În mare, natura se supără pe noi şi plantele încep să elimine în aer nuş ce substanţă care îi face pe oameni să nu mai conştientizeze frica. Şi ăştia încep să se sinucidă. Nu e nici primul, nici ultimul film pe tema asta. Concluzia? Suntem prea mulţi! Mult mai mulţi decât poate suporta planeta asta. Şi nu era nevoie de filme, ca să vedem chestia asta.

Read the rest of this entry

adolescentii americani

NU VA RECOMAND UN FILM!

Dar stiu ca o sa-l urmariti oricum… Filmele de ramas pe creier nu sunt toate bune, nu?

In fine, imi spunea un amic italian, in Italia, anul trecut, ca romanii ar trebui sa se ocupe de lansarile filmelor. Toate filmele din lume, sa le faca premiera romanii. Pentru ca in Romania apar mai toate cu mult inainte de a fi lansate oficial, chiar! E clar ca nu am putut sa-l contrazic pe om, dar m-a amuzat ideea cu ‘hotii astia de romani’ care fura tot, real sau virtual…

Ca sa nu parasesc plaja asta de subiecte, spre deosebire de adolescentii romani (care, am stabilit, doar hotesc) aia americani is praf! Trag concluzia asta dupa niste mici dialoguri pe care le-am citit pe net, gen “dude! cum ai facut ‘b’-ul  ala intors??’/'bro… se numeste .. un ‘d’!” sau ala cu “am auzit ca au intrat rusii peste noi in Georgia, ar trebui sa-mi fie frica?”/’nu, poti sta linistit, Georgia e o tara fooaaaarte departe de STATUL georgia, in care te afli tu!”. Si mai spun ca adolescentii americani sunt praf, dupa porcaria de film pe care am vazut-o aseara.

18 years old virgin, povestea unei tipe ‘adolescenta’ (ea a mai jucat in “Co-Ed educational” in rolul lui Emmanuelle) care doreste foarte mult sa-si piarda virginitatea ca sa si-o poata pune cu ’sufletul ei pereche’ care nu suporta virginele. Ce am aflat din ‘filmul’ asta? Ca o tipa este dispusa sa si-o traga cu TOTI tipii de la un chef, numa’ cu ala care e indragostit nebuneste de ea, nu! Filmul este facut cu buget super-redus, este un film destul de non-porn cat sa poata fi difuzat pe marile ecrane din State, pentru ca – stim cu totii – americanii sunt niste puriani la faza asta. Nu ai voie sa difuzezi filme cu tenta sexuala, in schimb personajele pot spune ‘fuck’, ‘blow-job’, ’suck’ si alte cuvinte cu P, M si F si pot fuma iarba la greu… dar nu sexual :))

Deci, sa nu uit. Am vazut in filmul asta tzatze male/female, buci male/female, alte-alea male/female, droguri, betie crancena, vome male/female un dialog interesant cu o p**a (pe care il puteti urmari mai jos) si happy-endul necesar dupa o asemenea idiotenie de film. Care se doreste a fi o comedie, nu stiu din ce cauza, pentru ca mie nu mi-a smuls nici macar un ranjet. Dimpotriva, dupa o ora de download (a se citi ‘piratat’) am injurat de toti sfintii site-urile de torente care mi l-au recomandat calduros. 

Ceea ce NU va doresc si voua.

au intrat romanii in transa

… din nou. Stiu ca o sa debitez opinii personale, neverificate din doua surse – cel putin – conform manualului micului ziarist, pagin 16, paragrafuul2, dar ma doare undeva. Romanii trag spre vest de cand s-a auzit ca acolo se traieste mai bine. Iubim vestul atat de mult incat sarbatorim mai cu spor 4 iulie decat 1 decembrie. Stim ce e pe 14 feb (ziua libera la sex, cum zicea o pustoaica azi) dar habar n-avem cate zile importante sunt pentru noi in ianuarie, de exemplu… Stim ca de Halloween se merge cu ‘trick or treed’ dar nu mai stim sa zicem o uratura ca lumea in noaptea dintre ani. Nu ma intelegeti gresit, nu trag tare pentru traditiile romanesti (care, intre noi fie vorba, multe dintre ele- depasite puternic – nu-si mai au rostul). Ce naiba, tragem spre una dinre tarile cele mai nesigure din lume la momentul actual. The US of A! The land of the brave! The home of the free! Tara tuturor posibilitatilor…

Tara cea mai corupta, cea mai nesigura (stiu am mai spus) din punct de vedere financiar – cu cele mai mari datorii, cu un sistem de asigurari de sanatate infect – asta mi-a spus-o un tip din Minessota, venit in vizita asta vara in Romania – tipul a ramas perplex cand a vazut CAT DE BINE O DUC ROMANII! Tara in care, dupa o ora inaintata nu mai poti iesi pe strada la plimbare cu prietena pentru ca risti sa fii jefuit. Tara in care te costa mai mult taxele decat masina. Tara care se incapataneaza sa fie jangarmul planetar, uitand sa se ocupe de securitatea interna.

As putea gasi inca un milion de motive pentru care nu as locui acolo. Sau in Bucuresti :), insa ma opresc aici. De la ce plecasem? Ah! Ca eu cred ca tragem in directia gresita. Estul, din punctul meu de vedere, suna mai atragator. Macar au dat lumii personalitati marcante, in timp. In muzica, in literatura, in dans… 

De aceea, nu ca as fi comunist sau nostalgic-comunist, piratez din nou. “The Hunt for Red October” cu Sean Connery. E adevarat ca nu exista rusi in cast, insa coloana sonora face toti banii. Macar pentru atat! Dosvidanie!

pentru cei interesati de versuri:

“The Hunt for the Red October”

Holodna, hmura… 
I mrachna v dushe
Kak mog znat’ ya, shto ti umryosh’?
Da svidania, bereg radnoy!
Kak nam trudna predstavit’, shto eto nye son’…
Rodina — dom radnoy,
Da svidania, rodina!
Ai! I v pohod i v pohod 
Nas volna marskaya zdyot nye dazhdyotsya.
Nas zavut marksaya dal’ i priboy!
Salyut otsam i nashim dedam
Zavyetam ikh vsegda verni. 
Teper’ nishto nye astanovit
Pabedniy shag radnoy strainii.
Ti plivi, plivi besstrashna,
Gordast’ Severnih Maryey,
Revolyutsii nadeshda,
Sgustok vyeri vseh lyudey.
V oktyabre, v oktyabre,
Raportuyem mi nashi pabedi!
V oktyabre, v oktyabre,
Noviy mir dali nam nashi dedi!

Cold, overcast…
And my soul is filled with despair. 
How could I know that you would die? 
Until I see you again, native shore! 
How difficult for us to realize that this is not a dream… 
Motherland – native home, 
Until I see you again, motherland! 
Hey! Take to the sea! Take to the sea! 
The sea’s waves await but will not wait forever! 
The distances of the sea and the breakers beckon us. 
Salute our fathers and our grandfathers- 
We will always be faithful to our oath to them. 
Now there is nothing that can halt 
The victorious advance of our native country. 
You sail on, sail on fearlessly, 
Pride of the Northern Seas 
Hope of the Revolution, 
The solidifier of the faith of all the people. 
In October, in October, 
We will report out victory! 
In October, in October, 
A new world was given to us by our grandfathers!

azi incurajez pirateria

Vad din nou “Imperiul Soarelui”. Filmul asta m-a zguduit inca de cand l-am urmarit prima oara, acum muuulti ani. Ei, nu chiar muuulti ani, da destul de multi. Povestea ma lasa masca de fiecare data, ce inseamna sa dai liber cainelui din noi, sa muste din alti ‘noi’. Ce inseamna instinctul de supravietuire, chiar si la copii. Macar la copiii care se transforma in barbati! 

Si ei, inamici fara voie, prizonier si gardian, alb si galben, in mijlocul unui razboi pe care nu l-au dorit, n-au reusit sa vada decat pasiunea care ii lega fara ca macar sa stie: zborul… 

Povestea face toti banii, insa nu vreau sa criu pe post “spoiler alert” si sa va stric distractia, cum zice Catalinu’. Recomand Empire of the Sun din toata inima.