Ti-am citit blogul…
Bre, drajilor, brusc ma simt ca in bancul cu Ion la spovedanie… Azi noapte ma gandeam la ce sa va mai scriu si am realizat ca aici, pe blog, am dat drumul celor mai personale situatii. Si am mai realizat ca raman in pana de chestii personale. Adica, de cand am blogul asta, desi nu mi l-a impus nimeni, nu mai am parte de intimitate. Nu ca as avea nevoie de asa ceva.
Ati aflat despre mine inclusiv unde locuiesc, de ce boli am suferit, care imi sunt frustrarile, ce filme am mai vazut si de cand sunt singur. De ce nu ma insor, de ce nu ma consider o persoana realizata si la ce ore ma trezesc.
Probabil de aceea i se spune ‘blog personal’, cine stie. Poate e o modalitate buna de a ma descarca fara sa stau fata in fata cu cineva. Cu voi, ma simt ca la psihiatru, doar ca e pe gratis :)
Stii ce am mai facut saptamana asta? Nu e nevoie, ti-am citit blogul, bre, Neamt!
Cam la asta se rezuma materialul de astazi. O fi bine, o fi rau?
© 2009, Neamtu’. Toate drepturile rezervate. Adica nu da cu copy/paste, ca nu-i moral, nici legal. Pe bune!
No TagS-a mai scris pe tema asta aici:
Trackbacks & Pingbacks
-
Trackback by bagamare.ro
on 23 decembrie 2009 @ 6:51
dacă nici mâine n-ai internet la TV s-ar putea să auzi mai curând „Nu e nevoie, m-am uitat la ce povesteai ieri seară”.
Apropo, ce se aude cu routerul ăla?
In primul rand salut si incantat de cunostinta … este prima data cand las un comentariu aici. In al doilea rand … si eu am blog dofollow si inca nu sunt convins daca este bine sau rau. Si acum sa trec la comentariul in sine : oricat de multe ai spune pe blog si oricat de personale, te asigur ca intimitatea nu poate fi nici cunoascuta per total nici violata din mediul virtual. Aici ai libertatea sa exprimi in scris tot ce vrei si doar ce vrei. Este perfect daca respectivul spune ca ti-a citit blogul … inseamna ca este un om interesat nu ca te-ar trata cu indiferenta … parerea mea.
Poate nu esti singurul care nu mai are nevoie de psihiatru. Poate si noi ne descarcam, in mai mica masura. Ne construim realitati virtuale in care spunem lucrurilor pe nume. In viata reala nu cred ca mai putem sa ne exprimam liber. Din pacate s-a murit degeaba in 89.
Marius: sper sa anu ajung chiar in situatia aia :)
Claudiu, bine ai venit, multumesc de comment. Din punctul meu de vedere, dofollow este superok, nu neaparat pentru ca imi aduce comentarii, ci pentru ca ii ajuta pe cei care comenteaza. Nu ma gandeam la faptul ca oamenii citesc pe blog ce am mai facut sau ce am mai gandit, ci ca la un moment dat, te oferi pe tava tuturor celor care te citesc si, la o intalnire fata in fata, nu vei mai avea mare lucru de oferit…
Scap de a povesti acelasi lucru de 20 de ori la 20 de persoane diferite :))
mda…aceeasi senzatie si la mine.
A fost o faza tare cum, cineva care nu ma cunostea mi-a citit blogul cap coada si apoi vorbeam ca si cand ne-am fi cunsocut dintotdeauna: stia ce imi place, ce nu, care imi sunt prietenii…valorile…e fain..
Si da si pentru mine, la inceput blogul a fost o ocazie de a scrie lucruri pe care nu aveam curaj / nu aveam cui sa le spun face to face.
E foarte bine ca dai o nota personala blogului. Asa te poate cunoaste lumea cu bune si cu rele, asa cum esti tu de fapt, dorindu-si fiecare sa te cunoasca si personal intr-o buna zi. Cine stie?
e bine cred, desi eu nu dau toate detaliile personale
Stai să vezi treaba, am dat add unui om care habar n-avea de mine, m-am prezentat eu acolo, nu era o discutie prea reusita. Nici macar nu ma intrabase cum ma numesc sau de unde sunt. Dar aveam linkul de la blog la status si de cand imi citeste blogul stie si ce-am facut intr-o viata anterioara, ca sa-i zic asa :))) deci…si eu am scris multe care pur si simplu imi descriu viata pas cu pas.
Ok, am inteles ideea, insa, la final, daca totul e pe masa, e pe fata, e la vedere… nu simtiti ca va lipseste intimitatea? Sau ca ati devenit prea deschisi si, din cauza asta, previzibili?
Eu sunt de parere ca exista mereu oameni care vor incerca sa caute mai mult decat scriu eu pe blog.Niciodata nu voi scrie toate impresiile mele, nu voi intra in detalii depre cat de mult ma afecteaza unele lucruri.
Chiar mi se pare un mijloc bun de a vorbi cu acei oameni care stiu ca in spatele unui blog este un om.
Prin urmare, intimitate exista, dar acest cuvant are niste limite atunci cand scrii pentru lumea virtuala.Probabil o simtim cu totii la un moment dat.
Eu m-am obsinuit si nu cred ca ma plang prea mult.
P.S Treaba cu prezivibilul…nu e ca si cum m-as uita la un film si as sti direct cum se va termina. Suntem useri pe blog si oameni in viata de zi cu zi. Doua lucruri complet diferite.
Pun pariu ca nici un blogger nu pune chiar totul pe masa, asa ca intimitate ar exista.
Pe blogul meu nu prea am scris prea multe articole personale pentru ca am vazut pe cateva bloguri ca unii comentau si spuneau “Crezi ca ne intereseaza daca scri ce ai facut tu si la ce ora ai mancat” si de aceia nu prea scriu.SI as vrea sa te intreb daca e bine sau nu!
Na, ce sa spun? Probabil depinde si de modul in care povestesti… Ca daca zici ‘am fost la toaleta’ si gata, chiar nu cred ca intereseaza pe cineva :)
sa inteleg ca ai fost in lipsa de idei? sau ai fost trezit la realitate ca toata lumea stie cnp-ul tau? :D
offtopic: SARBATORI FERICITE! (ne auzim la anu)
rau nu cred ca e, ai o comunitate de “prieteni” care te citesc zilnic…poti spune un fel de familie :)
e bine totusi ca socializam cu altii si ne cunosc mai bine;)
Bre, da’ nu le zici pe toate. Spre exemplu nu stiu cand ai mers azi la buda :P
Am citit aici de fiecare dată articole cu substanţă.
Seară magică alături de cei dragi!
Geanina, multumesc foarte mult. O seara minunata si tie :)
Zic ca’i bine ca lumea stie ce mai mesteresti tu , asa te scuteste si pe tine sa mai povestesti , sa dai explicatii si sa explici .
Astea fiind spuse ma intorc la salata mea boef si pastele cu ton pe care trebuie sa le fac .
Nu iti zic inca Craciun Fericit si toate alea ca mai vorbim :))
:*
De ce sa pierzi timp la psiholog cand pot altii sa piarda timp citindu-ti blogul?
Fair trade, i’d say.
Craciun Fericit!!!
Sărbători liniştite şi pline de iubire alături de cei dragi!
Neamtule, ma gandesc la un plan pentru anu, legat de blog….te tiu la curent…
si cat veni vorba de blogul tau personal, eu il citesc din placere, nu din dorinta de a te hartuii…:))
ia cadourile de pe blogul meu….de la articolul In ajung de craciun….si da-le si tu mai departe, nu fi zgarcit ca sunt moca
niste rude imi citesc blogul si cand ne intalnim, din an in paste, stiu ce am mai facut eu din blog. nu`i rau, dc stai sa te gandesti :)